Răzvan Toma scrie despre cifrele groaznice ale fotbalului românesc în Europa: „BECIUL” AMINTIRILOR RUȘINOASE

de Răzvan TOMA

Și în momentul când am scris aceste rânduri nu-mi venea încă să cred că a fost real rezultatul de la Cluj, la fel și prestația campioanei noastre en titre. Ajunsesem să vorbesc singur și să mă întreb cum de a fost posibil așa ceva. Însă materialul de față nu are scopul de a găsi vini și vinovați, fiind convins că se va scrie foarte mult pe această temă. Nu mă voi referi nici la căderea noastră ca țară în mai toate domeniile, chiar dacă acest fenomen dureros este tot mai evident.

Din nefericire, această eliminare m-a făcut să redeschid un „beci” pe care îl speram ferecat pentru totdeauna, cel în care stau depozitate cele mai rușinoase eliminări din istoria participării noastre în cupele europene. De-a lungul timpului am primit destule bătăi la scor cu adversare puternice sau relativ apropiate valoric, întoarceri de scor defavorabile, înfrângeri de ultim moment și alte rezultate dezagreabile. Însă eliminările în fața unor adversare foarte modeste nu au fost multe. Chiar dacă a trecut în prealabil și pe Legia, îmi păstrez părerea că F91 Dudelange este un adversar modest. Însă pentru ceea ce a realizat, merită toate aplauzele, așa cum de altfel suporterii CFR-ului i le-a adresat la arena din Gruia, și va rămâne pentru multă vreme, indiferent de ceea ce va face în viitor, cea mai frumoasă poveste a fotbalului din Luxemburg.

Așadar, cum afirmam, am fost obligat să deschid acest „beci”, și după ce am dat la o parte pânzele de păianjeni, am azvârlit în umezeala sa fetidă acest nou eșec care va lăsa pentru totdeauna un gust amar microbistului român. El se va așeza lângă alte cinci rușini din trecut, pe care le-am evocat în cele ce urmează. Le-am trecut mai jos într-o ordine cronologică, fără a încerca o ierarhie a neputinței.

 

Cele mai rușinoase eliminări românești din cupele europene

 

Cupa Cupelor, 1986/87, turul 1

17.09.1986 Tiranë: 17 NËNTORI TIRANA (Albania) – DINAMO BUCUREȘTI 1-0 (0-0)

01.10.1986 București: DINAMO BUCUREȘTI – 17 NËNTORI TIRANA 1-2 (0-1)

Cupa Campionilor, 1991/92, turul 1

18.09.1991 Craiova: UNIVERSITATEA CRAIOVA – APOLLON LIMASSOL (Cipru) 2-0 (1-0)

02.10.1991 Larnaca: APOLLON LIMASSOL – UNIVERSITATEA CRAIOVA 3-0 (1-0)

Cupa UEFA, 1997/98, tur preliminar 1

23.07.1997 Reykjavik: KR REYKJAVIK (Islanda) – DINAMO BUCUREȘTI 2-0 (1-0)

30.07.1997 București: DINAMO BUCUREȘTI – KR REYKJAVIK 1-2 (1-2)

Liga Campionilor, 1999/00, tur preliminar 2

28.07.1999 București: RAPID BUCUREȘTI – SKONTO RĪGA (Letonia) 3-3 (1-2)

04.08.1999 Rīga: SKONTO RĪGA – RAPID BUCUREȘTI 2-1 (0-1)

Cupe UEFA, 2000/01, tur preliminar

10.08.2000 Craiova: UNIVERSITATEA CRAIOVA – POBEDA PRILEP (Macedonia) 1-1 (1-0)

24.08.2000 Prilep: POBEDA PRILEP – UNIVERSITATEA CRAIOVA 1-0 (0-0)

Europa League, 2018/19, play-off

23.08.2018 Luxembourg: F91 DUDELANGE (Luxemburg) – CFR 1907 CLUJ 2-0 (0-0) C3

30.08.2018 Cluj: CFR 1907 CLUJ – F91 DUDELANGE 2-3 (0-0) C3

 

# Așadar, seria a fost deschisă de Dinamo, care îl avea pe bancă pe Mircea Lucescu, pe-atunci încă un tânăr antrenor ambițios, avid de rezultate mari și de trofee. 17 Nëntori era alături de concitadinele din Tirana, Dinamo și Partizani, una dintre echipele care făceau legea în campionatul intern. La nivel internațional, însă, era mare minune când o echipă albaneză depășea primul tur. După ce a trecut de Dinamo, a fost eliminată fără probleme de Malmö FF, care i-a eliminat orice veleitate la Tirana, cu un sec 3-0. Dinamo București, în afara faptului că nu cu mult timp în urmă, în 1983/84, fusese semifinalistă în Cupa Campionilor, trecea în 90% din cazuri de primul tur al unei cupe europene. Ca să nu mai pomenesc că pe-atunci, aproape la orice nivel diferența dintre fotbalul românesc și cel albanez era imensă. Apăruse o glumă, că Dinamo gustase din băutura Minga-Kola (după numele jucătorilor care alcătuiseră atacul lui 17 Nëntori).

# Universitatea Craiova fusese o deschizătoare de drumuri spre culmile cupelor europene pentru echipele noastre. Iar până atunci spulberase echipele din spațiul greco-turc, fie că s-au numit chiar și Olympiakos Pireu ori Galatasaray, iar cu echipele din Cipru se putea spune că își strica stilul. În acea vreme, fotbalul din insulă era încă extrem de modest. Am fost prezent la meciul tur de la Craiova, unde Universitatea nu avusese chiar cea mai bună prestație, dar a învins fără mari sforțări cu 2-0. Am presupus că își păstra forțele pentru meciurile cu adevărat tari care urmau să vină. Apollon arătase ambiție și determinare, dar nu părea capabilă să o dărâme la retur pe „Știința”. Și totuși incredibilul s-a produs, în minutul 79 fiind 3-0 pentru Apollon, scor care nu avea să se mai schimbe, aruncându-se astfel o urâtă pată peste faptele cu adevărat de vitejie pe care le făcuse până atunci cea care își căpătase meritatul supranume de Craiova Maxima. Nici tânărul antrenor pe-atunci, Sorin Cîrțu, nu s-a simțit prea confortabil. Ca de obicei în asemenea situații, s-a vorbit și de faptul că unii dintre jucători nu și-ar fi apărat corect șansele în meciul retur… În turul următor, Apollon a fost eliminată fără niciun stress de Crvena Zvezda (Steaua Roșie), după dublă înfrângere.

# Abrevierea KR avea darul să simplifice denumirea complicată a acestui club islandez, adică Knattspyrnufélag Reykjavíkur, care în traducere înseamnă Fotbal Club Reykjavik. După eliminarea surprinzătoare a lui Dinamo, aproape toți microbiștii români i-au reținut acel nume complicat și tot atunci a apărut acea vorbă cum că „ne-au bătut niște pescari”, făcându-se referire la faptul mulți dintre echipierii lui KR erau amatori și printre locurile lor de muncă erau și pescăriile. Situația a semănat foarte mult cu cea de-acum a lui CFR Cluj. Presa noastră, pe-atunci în plină dezvoltare, fusese tulburată de înfrângerea cu 0-2 suferită la Reykjavik, muștruluindu-i serios pe dinamoviști, însă nimeni nu se-aștepta ca la București să nu le dea cel puțin vreo trei islandezilor. Ca și acum, cu F91, la retur islandezii în loc să primească acele goluri mult prezise și așteptate, ei au fost cei care le-au dat! Daðason a fost autor pentru ambele, după ce mai dăduse unul și la Reykjavik, similar cu ce a făcut acum Sinani. Antrenorul Cornel Țălnar a fost multă vreme stigmatizat de la acea dublă confruntare. În faza următoare, KR a fost eliminată de echipa greacă OFI, după 0-0 acasă și 1-3 în deplasare.

# Ca un făcut, înainte de a deveni cel mai titrat antrenor român, Mircea Lucescu a mai suferit o umilință cu o echipă românească. De această dată cu Rapid, iar păcălitoarea s-a numit Skonto, o atotputernică a campionatului leton, care însă la nivel internațional era aproape de zero. Și atunci s-a crezut că primul rezultat 3-3 de la București, a fost un accident, iar după ce în prima repriză de la Rīga „vișiniii” conduceau cu 1-0, această presupunere se confirmase. Numai că, inexplicabil, în partea a doua, letonii au întors rezultatul! Evident că în turul următor balticii nu au putut să repete „minunea” și cu Chelsea, pierzând la Londra 0-3, iar acasă izbutind un meritoriu dar platonic 0-0.

# Chiar dacă Pobeda în limbile slave înseamnă victorie, echipa macedoneană cu acest nume din orășelul Prilep era departe de această denumire pompoasă. Fotbalul macedonean, în afara unor amintiri cu Pančev, Janevski, Najdovski, Savevski sau Vardar din perioada Iugoslaviei, aproape că nu exista la nivel internațional. Universitatea, chiar dacă își mai pierduse din strălucirea anilor 80, cu acel prilej revenind în cupele europene după cinci ani de absență, avea clar o anvergură mai mare și jucători mai bine cotați decât cei ai adversarei. Era acea echipă construită de Nețoiu și modelată de Florin Marin. În meciul de la Craiova, după ce că jucase slab, reușind să înscrie cu forcepsul un gol, a avut și ghinion, fiind egalată în ultimul minut. Prestația slabă a continuat însă și la Prilep, primind golul rușinii totale cu 13 minute înainte de final. În turul următor, Pobeda a fost spulberată de Parma, 0-2 și 0-4.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *