OPINIE / Alin Buzărin scrie despre contestarea lui Hațegan, sacii lui Gigi, un 0-17 și altele: Pase de Paște

În Vinerea Mare lumea nu poate fi altfel decât în alte zile. Mai bună sau mai rea, după cum o percepem fiecare. Mai jos, anumite lucruri pe marginea cărora merită rostite câteva cuvinte

De la Real la brațul Borcea

În urmă cu câteva zile Dunărea Călărași a contestat printr-un comunicat oficial delegarea (aflată ”pe surse”) lui Ovidiu Hațegan la capitalul meci pentru evitarea retrogradării directe cu Hermannstadt. Contează mai puțin dacă la Comisia de Arbitrii se va da curs demersului călărășean (meciul va avea loc sâmbătă), de notat e altceva. Anume că arbitrul român numărul unu, cu delegări notabile în Champions League sau la meciuri importante interțări (un recent ”oficial” Germania-Olanda) e complet lipsit de credibilitate în competiția internă!!!E absurd să fii impecabil în Europa și bănuit de chestiuni oculte la tine în țară. Când se vorbește doar despre eliminarea lui Dan Alexa la recentul meci cu FCSB, urmată de un mic conflict, lucrurile nu sunt așa grave, pentru că oamenii se mai contrează, dar se mai și împacă. Dar când tu, ditamai Ovidiu Hațegan, ești acuzat de Dunărea Călărași că ai legături oculte cu Iuliu Mureșan, proaspătul președinte al sibienilor, lucrurile nu sunt deloc în regulă. Și nici nu pot rămâne așa! Cel care trebuie, ba e chiar obligat să le rezolve, e chiar Hațegan însuși. Acceptând delegarea, chiar opunându-se unei menajări din partea CCA. Și dovedind acolo, pe gazonul din Călărași, că n-are niciun parti-pris cu nimeni, că e un arbitru impecabil, de o moralitate fără cusur, care arbitrează la fel de imparțial pe Bernabeu sau pe orice miriște rurală din patria-mumă. În orice altă situație, pata de pe obrazul său rămâne acolo, la locul ei!

Cu sacul în Săptămâna Mare

Mereu neliniștiții paparazzi l-au surprins zilele trecute pe Gigi Becali ieșind din sediul unei bănci bucureștene cu niște pachete cu bancnote. La puțin timp s-a elucidat și misterul abundentei retrageri de numerar. Sumele, în jur de 100.000 de euro, erau destinate lui Atletico Arad și UTA, cluburile care au contribuit la formarea lui Denis Man și care trebuiau, conform contractelor, să încaseze acele drepturi în momentul debutului lui Denis într-un meci oficial al echipei naționale. Cum acest lucru s-a consemnat recent, la partida cu Feroe de la Cluj, a sosit momentul achitării obligațiilor. Dar așa, cu punga, cu sacul? E 2019, există instituții bancare, internet, transferuri online, iar respectivele cluburi arădene sunt persoane juridice, au conturi în bănci! De ce cu punga? Sunt respectivele conturi blocate, poprite, sau în altă stare de nefuncționare? Se încearcă evitarea taxelor? Tranzacționând bancnotele cu sacul, fotbalul nostru nu face altceva decât să-și piardă bruma de credibilitate pe care o mai are.

0-17, ca pe maidan

După ce a pierdut acasă în meci televizat cu 0-8 în fața lui ”U” Cluj (Doamne, ce teren în paragină, ce tribune jupuite, ce peisaj dezolant!), divizionara secundă din Brăila a mai încasat, la doar cinci zile distanță, un 0-9 de toată jena la Aerostar Bacău. Care nu e, precum Clujul, în cărțile promovării, ci e o echipă amărâtă ce se zbate să scape de la retrogradare. 0-17 în câteva zile e cam mult. Pentru jucători, pentru antrenorul brăilenilor, Florentin Petre, în fine, chiar și pentru credibilitatea valorică a celui de-al doilea eșalon valoric. Clubul brăilean a dat, între cele două înfrângeri astronomice, un comunicat în care își cere scuze suporterilor pentru disconfortul provocat de eventualele înfrângeri la scor, dar că totul se face în numele reclădirii echipei, a reconstruirii ei având ca temelie talentatele elemente autohtone. Un drum logic, dacă în catastrofala înfrângere de la Bacău în primul 11 n-ar fi fost folosiți 4 jucători străini!

Occidentalul Tătă

Deteriorându-și cumva relația cu FC Nantes după înlocuirea lui Claudio Ranieri cu Vahid Halihodzic, Tătărușanu se desparte de galben-verzi. Următoarea destinație va fi la doar 100 de kilometri distanță, la Rennes, tot în prima ligă franceză. La 33 de ani împliniți nu i-ar fi putut reproșa nimeni lui Ciprian, nici măcar cu o silabă, dacă ar fi ales un club din zona arabă, unde banii ar fi fost fără discuție mai mulți, mai ales că e vorba despre un titular de echipă națională. Finalul carierei se apropie, Tătă are trei copii și ar fi fost perfect logic să se gândeascp și la viitorul familiei sale. Dar el a preferat să rămână la un club dintr-un campionat puternic, în țara campioanei mondiale! Și să ne facă să observăm că felia străină a carierei sale cuprinde Fiorentina, Nantes, Rennes, adică nume importante, nu oaze arăbești bine remunerate, dar cu un fotbal de valoare îndoielnică.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *