OPINIE/Alin Buzărin nu găsește nicio noimă amicalului cu Belarus: Noi, prietenii lui Lukașenko

Așadar, miercuri România va înfrunta la Ploiești reprezentativa Belarusului, într-un meci amical ticluit în ultimul moment. Faptul că am pierdut în Islanda și nu mai dăm barajul cu Ungaria, a scos la iveală acest 11 noiembrie liber, pe care federalii s-au gândit să o umple cu un meci amical.

Cum marile echipe ale Europei au alte preocupări decât să-și dea întâlnire cu o selecționată română tot mai lipsită de relevanță, ne-am pomenit că vom înfrunta reprezentativa fostei Rusii Albe, pentru că asta înseamnă Belarus în traducere.

Un amical fără nicio noimă din punct de vedere sportiv sau sanitar și o adevărată piatră de moară atârnată de gâtul Administrației Burleanu din punct de vedere al ”diplomației fotbalului”. Să le luăm pe rând:

Sportiv

Avem două meciuri, pe 15 noiembrie acasă cu Norvegia și pe 18, în deplasare, cu Irlanda de Nord. Nu mai era nevoie de niciun meci amical, e final de sezon, fotbaliștii sunt obosiți, lotul s-a adunat în totalitate abia azi, luni (unii dintre selecționabili au jucat duminică), numai bine era timp, 5-6 zile, să se pregătească dubla din 15-18.

În plus, adversarul e modest, nesemnificativ, fără relevanță în fobalul continental. La fel de folositor ca meciul cu bielorușii (locul 90 în ierarhia mondială) putea fi un joc-școală cu o divizionară de la noi, că tot e campionatul întrerupt. Se puteau proba și contra Clinceniului, să zicem, niște scheme de joc, se puteau verifica jucătorii convocați în premieră (destul de mulți, unii chemați cu totul inexplicabil, dar referindu-ne la ei am ieși din cadrul discuției).

Sanitar

Mai e și povestea cu Covid-ul, cu infectările, valabilă indiferent contra cui te-ai expune inutil, jucând atunci când nu ești obligat de competiții s-o faci Iar când adversarul vine chiar din bastionul negaționismului planetar, e și mai riscant. Sunt doar câteva luni de când liderul Lukașenko își îndemna compatrioții să muncească în aer liber, pe tractor (utilaj agricol care e simbolul național al acestei țări) și spunea că virusul trece cu vodcă. Așadar ne expunem absolut inutil internaționalii în fața unui partener venit din țara care a ignorat aproape cu desăvârșire, în permanență, regulile pe care restul lumii le respectă.

Diplomatic

Și totuși, în Belarus nu ignorarea Coronavirusului e problema numărul 1, ci non-dempocrația care zi după zi cunoaște noi represiuni, arestări, atrocități. Lumea e în stradă, Lukașenko trage cu tunul în mulțime, opinia publică internațională condamnă din toți plămânii aceste nenorociri, ambasadele străine (inclusiv a României, din câte am înțeles) își recheamă personalul diplomatic de la Minsk, iar FRF le invită echipa națională la un meci amical, primind-o cu pâine și sare!

Până la urmă de ce Belarus și nu Coreea de Nord? Că mare diferență nu e!

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *