LECȚIA DE SPORT / ISTORIE: De ce n-au schimbat naziștii numele rugby-ului?

Echipa de rugby a României va înfrunta sâmbătă, 10 februarie, la ora 16.00 (Telekom Sport 1), pe Cluj Arena, formația Germaniei, în ediția 2017/2018 a Rugby Europe Championship (Cupa Europeană a Națiunilor). Adversarii Stejarilor au descoperit sportul cu balonul oval înaintea noastră. Iar în perioada interbelică au reușit să învingă Franța. Paradoxal, într-o perioadă în care naziștii, veniți la putere, respingeau orice activitate de proveniență britanică… Ciudat este și că germanii au păstrat denumirea englezească a acestui sport. Mai cu seamă că fotbalului i-au spus Fußball.

Sportul cu balonul oval a ajuns în anumite zone ale Germaniei grație studenților britanici. S-a întâmplat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În alte părți, a fost ”implantat” datorită englezilor care își efectuau stagiul militar acolo. Deloc întâmplător, zonele în care se află Heidelberg și Hanovra au fost și cele în care rugby-ul a cunoscut, ulterior, cea mai mare dezvoltare pe teritoriul Germaniei.

În 1990, s-au pus bazele Federației Germane de Rugby (Deutscher Rugby-Verband / DRV), care a fost fondatoare a Federației Internaționale de Rugby Amator (FIRA), în 1934, și membru al International Rugby Board (IRB, actualmente World Rugby) din 1999.

Interesant este că deși echipa de rugby a Germaniei a apărut în 1927, în 1900 o selecționată a acestei țări a cucerit medalia de argint la turneul olimpic… De rugby, firește. Clasându-se în urma Franței, dar înaintea Marii Britanii!

Perioada cea mai fastă din istoria echipei de rugby a Germaniei a fost între 1927 și 1938. Atunci, nemții au înfruntat în 15 rânduri echipa Franței, câștigând de două ori! De altfel, până la încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial, Germania avea palmares pozitiv cu celelalte formații întâlnite: 2-0 cu Spania, 2-0 cu Cehoslovacia, 4-0 cu Olanda, 4-2 cu Italia, 3-0 cu România și 1-0 cu Belgia.

Paradoxal, naziștii nu numai că au tolerat rugby-ul, dar l-au și încurajat. Fiindcă acest sport, prin structura sa, avea asemănări cu doctrina militară a Germaniei de atunci – ”cucerirea terenului (teritoriului) advers”. În plus, orice victorie reușită în fața Franței, de pildă, la rugby, avea și conotații politice.

La fel s-a întâmplat și în Italia lui Mussolini. La început, fasciștii s-au arătat ostili rugby-ului. Tot din cauză că el era inventat de britanici. Apoi, în condițiile în care Carlo Scorza, secretarul Partidului Național Fascist, îl îndrăgea, sportul cu balonul oval a fost folosit în scopuri propagandistice. Se pomenea mereu despre ”spiritul de luptă și de camaraderia” pe care le insuflă rugby-ul… Nici în Italia nu s-a încercat schimbarea denumirii engleze a acestui sport. Cum se întâmplase cu fotbalul, care devenise ”calcio”, după numele unei variante ancestrale a acestui sport, variantă jucată în Italia, în urmă cu secole.

Comuniștii români au înlocuit ”y”-ul

În anii 40, rugby-ul românesc a avut și el de suferit din cauza provenienței britanice a acestui sport. Cum România era aliata Germaniei, un general pe nume Iliescu (*) a încercat să-l interzică. ”Nu putem juca un sport britanic!”, ar fi spus acesta. Ceea ce a pus la grea încercare echipele bucureștene din acele vremuri. Pentru a fi sigur că nu se mai joacă rugby la noi, Iliescu a ordonat ca prin mijlocul terenului de la Șosea (actualul stadion ”Arcul de Triumf”) să se pună pietriș… Practic s-a făcut o alee care taia terenul, în două, pe la mijlocul său. Fost jucător de rugby la Tennis Club Român, Dan Constantinescu și-a amintit că acea decizia nu l-a împiedicat pe el și pe colegii săi să dispute meciuri de rugby acolo. ”Când ajungeam la alee ne opream. Treceam dincolo și continuam faza!”, mi-a spus amuzat de situație, în urmă cu vreo 18 ani, soțul fostei mari jucătoare de tenis de masă Ella Constantinescu.

Nici venirea la putere a comuniștilor n-a fost tocmai favorabilă rugby-ului. Cum litera ”y” era socotită drept… capitalistă (!?), ca de altfel și ”w”-ul sau ”x”-ul, acestui sport i s-a spus… rugbi. Tocmai de aceea apare chiar și în DEX că și această formă e corectă (eu o resping tocmai fiindcă știu cine a promovat-o și de ce…). Abia în perioada venirii la putere a lui Ceaușescu, când România s-a întors, pentru o vreme, cu fața spre Occident, ”rugbi” a redevenit rugby.

Mai mult decât atât, în perioada stalinistă s-a pus chiar problema interzicerii sportului cu balonul oval la noi. Pe motiv că e… capitalist. Norocul a fost că Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul de atunci al Partidului Muncitoresc Român, lucrase la Atelierele Grivița. Iar Grivița avea echipă de rugby la care jucau, alături de ingineri, și câțiva muncitori. Și așa a fost convins Gheorghiu-Dej să permită disputarea meciurilor de rugby la noi.

Georgienii l-au jucat ”în ilegalitate” sub numele ”lelos”

În Uniunea Sovietică, în schimb, Stalin nici n-a vrut să audă de rugby! Abia prin anii 60, acolo s-a încropit o echipă națională, una formată din luptători, boxeri, halterofili. Și pe care România a întrecut-o clar (26-6), la Varna, în 1974.

Paradoxal, în anii 50 s-a jucat, totuși, rugby pe teritoriul URSS. S-a întâmplat în Georgia. Pentru a putea juca rugby a fost schimbat numele sportului cu balonul oval în ”lelos”. E greu de crezut, însă, că oficialitățile de la Kremlin nu știau despre ce este vorba. E posibil ca ele (KGB-ul) să fii închis ochii fiindcă Stalin era născut în… Georgia, în localitatea Gori. Și probabil că n-au vrut să-l supere pe ”Tătuca”.

Text: Marian Burlacu

(*) Am încercat, în timp, să aflu cine era acel general Iliescu despre care oamenii rugby-ului nostru, cei care au prins perioada războiului, mi-au spus că a vrut să interzică acest sport. Inițial am crezut că este vorba despre generalul Dumitru Iliescu, Secretar General al Ministerului Războiului (1914), cel socotit vinovat pentru dezastrul de la Turtucaia. Însă acesta a murit în 1940, la vârsta de 75 de ani… Așadar, este posibil să fie vorba despre generalul Victor Iliescu (1884-1959), care a fost Subsecretar de Stat al Educației Extrașcolare (în 1942).

Foto: Ziarul francez ”Le Figaro” scria, în 1937, despre surprinzătoarea înfrângere (7-9) a echipei de rugby a Germaniei în fața Italiei, într-un meci disputat la Paris