Poveștile lui Mihai Rusu. Amintiri (ne)plăcute de la Radio Europa Liberă

CM de fotbal 1994 a însemnat unul dintre cele mai frumoase momente din cariera mea de comentator/moderator sportiv. Nu întâmplător, o analiză efectuată după participarea tricolorilor în SUA, a situat Europa Liberă pe primul loc în ierarhia media din România.

Cu ajutorul unor corespondenți, excepționali plasați pe întregul teritoriu nord-american, am reușit țelul profesional de a informa toată România despre isprăvile lui Hagi și compania.

Din interiorul lotului, a transmis Radu Timofte, ca purtător de cuvânt, iar de pe Coasta de Vest i-am avut pe consacrații Vladimir Moraru și Ovidiu Ioanițoaia, respectiv Florin D. Mitu pe Coasta de Est, pentru ca la Dallas, din Main Press Center, să transmită Nicolae Munteanu.

Poveștile lui Mihai Rusu. Amintiri (ne)plăcute de la Radio Europa Liberă

De la București, au relatat Ion Gavrilescu, Radu Cosașu și Valentin Albulescu.

Tricolorii au ajuns în optimile de finală unde au bătut Argentina cu 3-2! Senzație în lume cu naționala României care a eliminat pe vice-campioana mondială de la „Italia Novanta“.

De la Dallas, Nicu Munteanu mi-a dat imediat știrea cu doparea lui Maradona, prins la control cu cocaină, ceea ce impunea o schimbare în programul meu.

Și-acum cele ce se întâmplau în studioul din München. Cum timpul pentru emisiune era de doar 8 (opt) minute!, l-am rugat pe producătorul nostru, Mircea Dan, să scurteze povestirea monotonă cu castelele Casei von Hohenzollern, relatate de către colegele mele Ioana Măgură Bernard și Anișoara Popper.

Producătorul însă mi-a refuzat câștigul de timp, pe motiv de neimplicare, la care eu i-am explicat importanța știrilor mele, de interes general în România. Mircea Dan a rămas însă pe poziție, ceea ce m-a enervat motiv pentru care l-am caracterizat drept „cap de bibilică“.

Cearta cu Nstor Ratesh putea să-mi fie fatală, recunoaște Mihai Rusu

Fost angajat la TVR, l-a informat pe directorul nostru, Nestor Ratesh, care a convocat întregul staff redacțional pentru a mă critica conform normelor staliniste în care lucrase el la Agerpres.

M-am apărat cu argumentele profesionale ale impactului știrilor mele care cereau un timp suplimentar precum și cu întrebarea adresată șefului meu despre părerea lui dacă eu nu aș fi abordat în principal performanța României pe fondul lui Maradona.

Nu am primit răspunsul așteptat, în schimb atacurile la persoana mea au fost vehemente cu urmări neplăcute pe parcursul ultimului an de activitate la REL, închis în 1995 la München.

Șocul adevărat a venit însă din altă parte; și-anume din rândul unor colegi/prieteni de vizite și de șpriț, rămași tăcuți pe toată perioada de agresivitate a directorului Nestor Ratesh.

Am ieșit foarte decepționat din acea ședință dar și mai motivat la lucru, întrucât sondajele de opinie făcute de cercetătorii noștri americani în România situau Sportul pe locul 2 în cadrul preferințelor radiofonice, cu o creștere de peste 25% față de anii precedenți! Ratingul!

Supărarea mea a fost drastic redusă atunci când am auzit, cu probe că, Nestor Ratesh al nostru fusese „cârtița“ Securității la REL. Așa mi-am dat seama de adevăratul caracter al fostului meu șef, reconsiderat personal drept un individ mic, cum era și la „stat“, și fără caracter, aflat permanent într-o agitație care trăda o nesiguranță.

Ceea ce am spus, am avut dreptate: Nestor Ratesh informator al Securității!

Eram după 1990, când SRI-ul promisese șefilor mei americani dosarul de la Securitate, dispărut între timp sub acoperirea fostului președinte Ion Iliescu.

O notă găsită de Liviu Valenaș, corespondentul nostru din Oradea, apărută în cartea lui „Fabrica de Spioni“, publicată în Editura Vesta în 2010, demonstrează calitatea de informator în evidențele Ministerului de Interne din perioada 1959-1972.

Numele: Nestor Ratesh (Natan Stesel).

Aici e Radio Europa Liberă! Din München, Mihai Rusu

Mihai Rusu (născut 1949), fost jucător de tenis român, în prezent antrenor în Germania la o școală privată. A rămas în Germania Federală în 1977. Fostul sportiv plecase la Bruxelles, cu ocazia unui turneu de tenis, în momentul în care era jucătorul numărul 2 al Stelei, după Titi Hărădău.

S-a stabilit la Munchen, iar în 1983 a devenit redactor sportiv la Radio Europa Liberă. Este editorialist pentru revista 100%Sport și corespodent pentru Radio Sport Total FM.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *